România continuă să înregistreze cea mai mică rată la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește interacțiunea digitală a cetățenilor cu autoritățile publice. Raportul Eurostat, făcut public pe 16 decembrie 2025, mai arată că românii sunt printre europenii care folosesc cel mai puțin aplicații de inteligență artificială și sunt pe ultimul loc în UE în ceea ce privește utilizarea identității electronice.
România, în top în ceea ce privește conectivitatea la internet
Aceste rezultate statistice vin în contextul în care România deține una dintre cele mai bune rate de conectivitate la internet din Uniunea Europeană. Astfel, la nivelul orașelor medii și mari, rata de conectivitate este de 96%, în orașele mici și suburbii – 94%, iar la nivel rural – 90%. Telefonul mobil este principalul instrument de conectare la internet, fiind utilizat de 86% dintre români. Accesul la internet în gospodăriile din România a crescut semnificativ în ultimii 10 ani, de la 67% în 2015, la 95% în 2025.
În Irlanda, Danemarca, Țările de Jos, Luxemburg și Finlanda, ratele de conectivitate la internet în orașe au depășit 99%. Acest grup de țări din UE, împreună cu Suedia, a raportat, de asemenea, cele mai ridicate rate de conectivitate în orașe și suburbii. În ceea ce privește zonele rurale, Irlanda, Țările de Jos și Danemarca au cele mai ridicate rate de conectivitate, fiecare depășind 99%.
Potrivit studiului, realizat în urma unor interviuri cu persoane având vârsta între 16 și 74 de ani, 46% dintre românii chestionați au declarat că trimit sau primesc în mod frecvent e-mailuri, 78% folosesc serviciile de telefonie sau videocall online, 80% dețin și folosesc conturi pe rețelele de socializare, iar 72% trimit și primesc mesaje prin intermediul acestor rețele. Situația arată că majoritatea românilor folosesc internetul exclusiv pentru rețelele de socializare.
Ultimii din UE la utilizarea identității electronice
Una dintre concluziile negative în ceea ce privește România este rata foarte scăzută (24%) a persoanelor care se conectează la site-urile web sau la aplicațiile unei autorități publice. Media la nivelul Uniunii Europene este de 72%. Ponderea este de peste 90% în Danemarca (98%), Finlanda (96%), Suedia (96%), Țările de Jos (96%) și Irlanda (91%). De cealaltă parte, cele mai scăzute procente se înregistrează în Bulgaria (38%), Italia (59%), Polonia (60%) și Slovacia (61%). Chiar și aceste țări se situează, din acest punct de vedere, la o distanță apreciabilă în raport cu România.
Țara noastră este pe ultimul loc în UE și în ceea ce privește utilizarea identității electronice. Doar 10% dintre românii intervievați au declarat că dețin un instrument de identificare electronică, serviciu care asigură un acces sigur la serviciile online și de efectuare a tranzacțiilor electronice.
„Identificarea electronică ar trebui să stimuleze tranzacțiile online și să aibă un efect direct asupra creșterii economice.
În UE, în 2025, 52% dintre persoane au folosit identificarea electronică pentru a accesa servicii online. Peste 9 din 10 persoane au utilizat identificarea electronică pentru a accesa servicii online în Danemarca (99%), Finlanda (96%), Țările de Jos (95%) și Suedia (92%). Utilizarea serviciului a fost limitat în Bulgaria (12%) și în România (10%)”, se precizează în studiul instituției europene.
Rezultatul mai arată că ponderea persoanelor care au utilizat identificarea electronică pentru a accesa serviciile furnizate de autoritățile publice (46%) a depășit ponderea persoanelor care au folosit-o pentru a accesa serviciile furnizate de sectorul de afaceri (25%).
Sub 20% dintre români, interesați de AI
Principalul motiv pentru care persoanele nu folosesc identificarea electronică în UE este, pur și simplu, că dețin un astfel de cont digital (18%). Proporția persoanelor care au declarat acest lucru este de 57% în România, 47% în Bulgaria și 43% în Slovacia. Un procent de 12% dintre persoane au mai susținut că nu folosesc această oportunitate pentru că nu au nevoie să acceseze niciun serviciu online, cele mai mari proporții fiind raportate de Cehia (34%), Portugalia (30%), Bulgaria (23%) și Italia (21%).
De asemenea, 7% dintre europeni au susținut că nu au cunoștință despre existența unui asemenea serviciu, ratele cele mai mari ale răspunsurilor fiind în Slovenia (20%) și România (19%).
În 2025, 32,7% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din UE au folosit instrumente de inteligență artificială (AI). Majoritatea persoanelor le-au utilizat în scopuri personale (25,1%), în timp ce 15,1% le-au utilizat pentru muncă și 9,4% pentru educația formală. În rândul țărilor UE, utilizarea instrumentelor AI este cea mai răspândită în Danemarca (48,4%), Estonia (46,6%) și Malta (46,5%).
În schimb, cele mai scăzute ponderi ale persoanelor care utilizează astfel de servicii se înregisterază în România (17,8%), Italia (19,9%) și Bulgaria (22,5%). 43% dintre românii chestionați susțin că nu au nevoie de instrumente AI în viața de zi cu zi, 14% nu știu cum să le utilizeze, 2% au preocupări în ceea ce privește siguranța, iar 13% nici măcar nu știu că există.
Salt spectaculos la cumpărarea de bunuri și servicii online
Țara noastră nu mai este codașa Uniunii Europene în privința achiziției de bunuri și servicii online. Studiul Eurostat arată că, în 2025, 74% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din țărie UE au comandat sau au cumpărat bunuri ori servicii prin internet pentru uz personal, în creștere de la 65% în 2020. Irlanda (95%), Țările de Jos (94%) și Danemarca (91%) prezintă cea mai mare pondere, în timp ce Italia (56%) și Bulgaria (51%) au raportat cea mai scăzută rată.
„Cea mai mare creștere a proporției persoanelor care au comandat sau au cumpărat bunuri ori servicii prin internet în perioada 2020-2025 a fost constatată în România (în creștere cu 22 de procente față de 2020), precum și în Grecia (în creștere cu 21 de puncte procentuale)”, se susține în raportul menționat. Astfel, dacă în 2020, doar 38% dintre români au susținut că au cumpărat bunuri online, în 2025, procentul a ajuns la 60%. Creșterea spectaculoasă a fost determinată și de pandemia de Covid-19, care a accelerat semnificativ trecerea unor servicii în online.
Participarea civică și politică online
Analiștii Eurostat au măsurat și participarea civică și politică online a cetățenilor Uniunii Europene. Aspectele civice sunt chestiuni de interes public care afectează cetățenii și comunitatea în ansamblu – printre exemple se numără locuințele la prețuri accesibile, protecția mediului sau planificarea urbană. Problemele politice sunt chestiuni care gravitează în jurul guvernării, politicii publice și luării deciziilor în cadrul unei societăți.
În 2025, 10% dintre cetățenii UE au participat la consultări online legate de chestiuni civice sau politice, în timp ce 16% și-au exprimat opiniile cu privire la probleme civice sau politice online. Irlanda (19%) și Finlanda (16%) au raportat cele mai mari ponderi de persoane care au participat la consultări online sau au votat pentru a defini aspecte civice sau politice. Slovenia a înregistrat cea mai mare rată (32%) a persoanelor care și-au exprimat opiniile cu privire la chestiuni civice sau politice pe site-uri web sau pe platformele de comunicare socială (de exemplu, Facebook, Twitter, Instagram, YouTube). În România, 7% dintre cetățenii intervievați au susținut că au participat la consultări online, iar 15% au exprimat opinii cu privire la probleme civice de actualitate.
În 2025, 72% dintre europenii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat internetul pentru a căuta informații despre bunuri și servicii. În România, 54% dintre cei intervievați au răspuns că folosesc internetul pentru a căuta în mod frecvent astfel de informații. De asemenea, 59% dintre români citesc ziare online, iar 43% caută date despre sănătate. La nivelul întregii Uniuni Europene, 60% au declarat că au utilizat internetul pentru a căuta informații despre sănătate, dintre care 54% au căutat în special informații privind sănătatea fizică, iar 24% – date privind sănătatea mintală.
