Liderii UE planifică finanțarea Ucrainei din activele Rusiei

Liderii europeni au solicitat Comisiei Europene să elaboreze opțiuni pentru finanțarea Ucrainei în următorii doi ani, menținând deschisă posibilitatea unui împrumut semnificativ garantat de activele rusești înghețate. Decizia finală a fost amânată pentru luna decembrie.

Ce se va întâmpla cu fondurile Rusiei înghețate în Uniunea Europeană? Liderii europeni au decis că aceste resurse ar putea fi utilizate pentru a sprijini Ucraina în următorii doi ani, dar controversa nu a lipsit. După ore de negocieri la Bruxelles, șefii de stat au încercat să găsească un echilibru între necesitatea urgentă de sprijin pentru Kiev și riscurile legale asociate acestui plan.

Detalii despre planul de 140 de miliarde de euro

În concluziile adoptate joi, Uniunea Europeană a cerut Comisiei Europene să propună modalități de a acoperi nevoile financiare ale Ucrainei până în 2026. Cea mai discutată idee este un împrumut substanțial, de 140 de miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei care au fost înghețate în UE după invazia din 2022.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat: „Rusia ar trebui să țină cont de acest lucru: Ucraina va avea resursele financiare necesare pentru a se apăra.”

Totuși, modul concret de implementare rămâne de stabilit. Comisia trebuie să găsească o soluție pentru a utiliza aceste fonduri înghețate fără a le confisca în mod direct.

• Activele rusești înghețate în UE sunt evaluate la aproximativ 200 de miliarde de euro.
• Cea mai mare parte a acestor fonduri este deținută de Euroclear, o organizație cu sediul în Belgia.
• Împrumutul ar urma să fie rambursat din eventuale despăgubiri pe care Rusia le-ar plăti în viitor.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a recunoscut dificultatea procesului: „Am căzut de acord asupra „Ce”, adică împrumutul pentru reparații, și trebuie să lucrăm la „Cum”, la modul în care îl facem posibil.”

Obiecțiile Belgiei și ale altor state

Belgia, țara în care se află majoritatea activelor rusești, a ridicat mai multe semne de întrebare. Prim-ministrul Bart De Wever a solicitat garanții din partea tuturor statelor UE că vor împărți riscul în cazul în care Rusia ar acționa în judecată. „Sunt doar mica și săraca Belgia; singurul lucru pe care îl pot face este să arăt unde sunt problemele și să cer cu blândețe soluții pentru problema esențială.” a spus el după întâlnire.

Poziția altor lideri europeni

Nici Franța nu este pe deplin convinsă. Președintele Emmanuel Macron a recunoscut că planul „Ridică întrebări judiciare și chestiuni legate de partajarea riscurilor.”, dar consideră că este cea mai bună soluție pentru a susține Ucraina în următorii ani. Doar Ungaria, considerată cel mai apropiat aliat al Rusiei din UE, nu a susținut concluziile summitului.

Un diplomat european a caracterizat compromisul drept „Un mare succes.”, în timp ce un alt diplomat a subliniat că formularea finală „Nu închide, dar nici nu se grăbește.” decizia sensibilă legată de utilizarea activelor rusești.

Reacții din Ucraina și Statele Unite

Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, prezent la Bruxelles pentru a obține sprijin, a salutat decizia ca pe un semnal clar de solidaritate. „Sprijin politic.” a declarat el.

În același timp, Statele Unite au anunțat noi sancțiuni împotriva companiilor petroliere Rosneft și Lukoil. La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a susținut că sancțiunile nu vor afecta semnificativ economia țării sale.

Președintele american Joe Biden a răspuns: „Bine, mă bucur că se simte așa. Vă voi spune peste șase luni. Să vedem cum va decurge totul.”

Pașii următori și perspectivele pentru decembrie

Până în decembrie, Comisia Europeană trebuie să găsească soluții pentru trei probleme principale: cum să construiască împrumutul fără a încălca legislația internațională, cum să împartă riscurile între statele membre și cum să convingă Belgia să nu blocheze planul.

Presiunea asupra Rusiei este în creștere. Uniunea Europeană a aprobat un nou pachet de sancțiuni, care include interzicerea importului de gaze naturale lichefiate din Rusia începând cu 2027 și blocarea a peste 100 de tancuri petroliere din așa-numita „flotă fantomă” a Moscovei.

Rămâne de văzut dacă planul va fi implementat. Totul depinde acum de negocierile tehnice și de voința politică a celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

În perioada următoare, atenția va rămâne concentrată pe modul în care liderii europeni vor reuși să ajungă la un acord pentru a sprijini Ucraina și pentru a utiliza activele rusești înghețate fără a genera riscuri juridice suplimentare. Decizia finală este așteptată în decembrie, iar rezultatul va avea un impact semnificativ asupra viitorului relațiilor dintre Uniunea Europeană, Ucraina și Rusia.