Antreprenorii intervievați spun că războiul din Ucraina a afectat grav economia și că singurele afaceri profitabile sunt cele legate de industria funerară sau de contractele militare, arată o investigație a portalului Sibir Realii, parte a familiei Radio Europa Liberă, care a vorbit cu mai mulți antreprenori care își închid afacerile sau iau în considerare acest lucru.
În august, folosind date Rosstat, ziarul Izvestia a calculat că, de la începutul anului, în Rusia s-au închis de 1,5 ori mai multe afaceri decât s-au deschis.
Aproximativ 95.000 de entități juridice s-au deschis în primele șase luni, în timp ce 141.000 s-au închis.
Este prima dată când se întâmplă acest lucru din 2022. Companiile care operează în sectoarele comerțului cu amănuntul, construcțiilor și industriei prelucrătoare au fost cele mai predispuse să se închidă.
Numărul întreprinderilor mici și mijlocii care își închid activitatea în Rusia a crescut semnificativ în ultimul an. Principalele cauze sunt scăderea cererii, lipsa forței de muncă și presiunea fiscală crescută.
Experții avertizează că situația se va înrăutăți în viitorul apropiat, pe măsură ce tot mai multe companii mari intră în faliment, afectând lanțurile de aprovizionare.
Conform datelor Rosstat citate de ziarul Izvestia, în prima jumătate a anului 2025 s-au închis cu 50% mai multe firme decât s-au deschis.
Principalele cauze ale acestui fenomen sunt legate de efectele războiului din Ucraina.
Cum să închizi o afacere de 28 de ani cu genți
Ekaterina Beliaieva, care a avut o afacere cu genți timp de 28 de ani în Ufa, spune: „În 2024 a început, s-a schimbat și piața, și starea de spirit a cumpărătorilor. Oamenii au mai puțini bani și, mai ales, mult mai puțină dispoziție să cheltuiască acești bani“.
„Oamenii nu au sărăcit imediat după începerea războiului, nu a existat senzația unui declin complet. După ce brandurile străine au părăsit centrele comerciale, traficul de clienți a scăzut semnificativ. Zara, H&M, Bershka, toate s-au închis peste noapte. Intrai în mall și vedeai un perete întunecat format din aceste spații imense și goale. Erau o atracție uriașă pentru cumpărători, așa că, după ce s-au închis, aglomerația a scăzut semnificativ. A fost gol timp de aproximativ un an, dar apoi aceste spații s-au umplut, nu calitativ, desigur, ci cantitativ”, explică ea.
Și apoi, în 2024, afacerile au început să scadă. Toată lumea a simțit asta: veniturile au scăzut pentru toată lumea, fără excepție.
„Ce cumpărau văduvele astea? Nu știu!”
După începerea războiului, administrația a insistat asupra creșterii chiriilor: „Era clar că puterea de cumpărare era în scădere. Negustorii spuneau că, cu cât trecea mai mult, cu atât oamenii deveneau mai nervoși și mai amărâți. Totul era prea scump pentru ei și nu voiau să cumpere nimic”.
Până la sfârșitul anului 2024, afacerea Ekaterinei a înregistrat o scădere de 30% față de 2023. Acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată, nici măcar în timpul pandemiei.
Plățile enorme pe care soldații contractuali și soțiile lor au început să le primească după începerea războiului nu au schimbat situația. Bașkortostanul s-a aflat în fruntea clasamentului regiunilor rusești în ceea ce privește numărul de decese, dar plățile către familiile acestora nu au avut niciun impact asupra puterii lor de cumpărare.
Nu am simțit-o, această ploaie aurie. Ce cumpărau văduvele astea? Nu știu!
Când afacerile Ekaterinei au scăzut cu o treime, a decis că era timpul să închidă și ea: „La sfârșitul anului 2024, mi-am dat seama în sfârșit că nu existau perspective și am decis să închid afacerea”.
Aur, cadouri, genți, pălării, bijuterii, nimeni nu vinde
„Este la fel în fiecare sector. Aur, cadouri, genți, pălării, bijuterii, nimeni nu vinde. Nici măcar nu am văzut un astfel de declin al pieței în perioada de vârf a pandemiei de COVID. Acum totul merge în declin, evident”, mai spune Ekaterina.
Sergei Nesterov, care produce șeminee electrice în Novosibirsk de 15 ani, se plânge că „problema nu e că lucrez mai prost, ci că oamenii sărăcesc. Șemineele nu sunt un bun de primă necesitate, ca să le cumpere trebuie să fie bani liberi, iar viața devine tot mai grea”.
Salvarea care vine de la moartea rudelor
„Totul a început odată cu anexarea Crimeei, cu primele sancțiuni. În timpul pandemiei, totul a stagnat; oamenii nu au avut voie să lucreze, iar toate afacerile au intrat în izolare. Și imediat ce lucrurile au început să se îmbunătățească, a început «operațiunea militară specială». Oamenii intrau în panică; nu voiau să cheltuiască bani pe șeminee”, explică el.
„Veteranii de război primesc 2-3 milioane de ruble (20.000-30.000 de euro) pentru răniți, iar pentru moartea lor, rudele lor primesc până la 10-15 milioane de ruble (100.000-160.000 de euro), inclusiv asigurarea. Aceștia sunt în mare parte oameni obișnuiți care au câștigat o sumă semnificativă de bani pentru prima dată. Și acești bani sunt singurul lucru care salvează o afacere de la ruina completă”, recunoaște Serghei.
Serghei a avut întotdeauna de-a face cu mărfuri din China, așa că după începerea războiului nu a trebuit să schimbe urgent furnizorii. Prețurile componentelor nu au crescut dramatic, dar presiunea guvernamentală a crescut exponențial. Tocmai de aceea a început să ia în considerare închiderea afacerii sale.
Guvernul vine acum cu legi noi aproape zilnic pentru a stoarce cumva bani de la companii. Și multe dintre ele sunt inventate retroactiv. Eu numesc asta «presiune birocratică pentru a stoarce bani din pix». Pentru că nu trebuie să investești nimic și banii continuă să vină.
Bandiții guvernamentali care se asigură că totul va fi un „deșert pârjolit”
„În tot orașul, acești bandiți guvernamentali pun tot mai multe amenzi ca să introducă bani în buget. Există un val întreg de inovații fiscale. Ei «găsesc rezerve», nenorociții. Nu există investiții și storc banii oamenilor. În loc să investească în economie, storc totul”, se enervează Serghei.
„Mă amendează constant pentru întârzierea depunerii declarațiilor, chiar dacă nu am cum să întârzii. Toate declarațiile sunt electronice de mult timp: apeși un buton și dispar. Nu mai e cum erau cele pe hârtie de dinainte, dar tot primesc amendă cu 250-500 de ruble tot timpul. Îmi iau banii din cont și, ca să-i recuperez, trebuie să depun o plângere, să atașez documente, să fac o copie a datei de depunere a declarației și apoi să le duc personal la fisc și să le depun. E o prostie totală!”, spune Serghei.
Predicția mea este că mai mult de jumătate dintre afacerile mici și mijlocii se vor închide în viitorul foarte apropiat. Guvernul se va asigura că totul va deveni un deșert pârjolit.
„Toți oamenii au plecat acolo unde e cel mai mare salariu, pe front. Iar ceilalți se visează TikTokeri”
Andrei Șapovalov din Krasnoiarsk produce mobilă de aproape 20 de ani, în principal bucătării și dulapuri încorporate. După începerea războiului, afacerea sa s-a aflat și ea în pragul închiderii, deși dintr-un motiv ușor diferit: lipsa de personal.
„A găsi muncitori calificați a fost întotdeauna dificil, dar în ultima vreme a devenit pur și simplu imposibil”, se plânge Andrei Shapovalov.
„Toată lumea a plecat unde este cel mai mare salariu. Iar cei care nu s-au oferit voluntari au fost recrutați. Așadar, pentru orice sumă de bani, nu poți găsi dulgheri, tâmplari sau șoferi buni, mai ales cei de 55 de ani și peste. Oricine mai tânăr nu vrea deloc să lucreze manual. Toți vor să fie TikTokeri, bloggeri. Un prieten de-al meu s-a plâns recent că a oferit un salariu de 65.000 de ruble (circa 700 de euro pe lună) unui manager obișnuit din zona de vânzări. Anunțul a fost publicat timp de două luni și nimeni nu a apărut. Deci cât trebuie să plătești ca să convingi pe cineva să accepte să lucreze manual? 150.000 (1.400 de euro)? Nu putem plăti atât; vom da faliment!”, spune bărbatul.
„Orice nu are legătură cu războiul a scăzut vertiginos”
Vadim Ivașev, care închide o companie de leasing pentru utilaje de construcții grele din Sankt Petersburg veche de 17 ani, explică: „Toată piața construcțiilor s-a prăbușit după începerea războiului. Mai întâi pentru că au plecat străinii și nu mai există finanțare străină. Apoi pentru că prețurile materialelor de construcții au explodat”.
„Au mobilizat oameni care lucrau ca șoferi, mecanici și alți muncitori, iar cei care au rămas au trebuit să plătească de câteva ori mai mult. Iar ultimul cui în coșciug a fost anularea creditelor ipotecare preferențiale și scăderea cererii de locuințe”, afirmă Vadim.
Vadim indică două nișe în care se mai pot face bani:
munca în teritoriile anexate Ucrainei, însă mulți consideră însă această opțiune prea riscantă;
nu la fel de riscantă este îndeplinirea contractelor militare cu Ministerul Apărării.
„Orice nu are legătură cu războiul a scăzut vertiginos. Există o regulă nerostită pe piața noastră: dacă oamenii nu cumpără basculante, înseamnă că există o problemă serioasă în țară. Asta înseamnă că nu sunt bani, pentru că basculantele sunt cel mai comun tip de utilaj de construcții, mereu în uz. Vânzările KamAZ au scăzut cu 60% în ultimul an. Doar serviciile funerare merg bine acum, dar nu au nevoie de excavatoare; sapă manual”, încheie antreprenorul.
Întreprinderile mici și mijlocii din Rusia se confruntă cu cea mai gravă criză de neplăți de la începutul pandemiei, conform celui mai recent sondaj lunar realizat de Promsviazbank, asociația IMM-urilor „Opora Rossii” și centrului analitic NAFI.
„Tot mai multe companii mari dau faliment. E ca un efect de domino: fiecare dezvoltator imobiliar important are mii de mici contractori. Și dacă unul dintre ei dă faliment, ceilalți nu vor supraviețui; totul va urma exemplul. Am avut deja primul val de falimente și îl așteptăm pe următorul”, prezice Vadim.
