Un raport recent publicat de World Inequality Lab relevă un dezechilibru alarmant în distribuția averii la nivel global. Din informaţiile acestuia, mai puțin de 60.000 de persoane din elita financiară mondială dețin o avere cumulată mai mare decât jumătatea cea mai săracă a populației globale.
Această categorie de 0.001% din populație are o bogăție de trei ori mai mare decât patru miliarde de oameni. Un aspect semnificativ al acestui raport este evidențierea taxelor mici pe care le plătesc miliardarii, considerabil mai mici decât cele plătite de clasa de mijloc.
Sistemul fiscal actual aduce un paradox
Majoritatea oamenilor se confruntă cu rate de impozitare crescânde, însă cei foarte bogați se bucură de impozite în scădere. Aceasta se datorează structurilor financiare offshore și veniturilor din capital, care permit evitarea legală a impozitelor de către persoanele extrem de bogate.
Mai mult, banii care ar putea susține investiții în educație, sănătate și proiecte ecologice sunt canalizați spre paradisuri fiscale. În acest fel, resurse importante sunt retrase din circuitul social general, afectând sectoare esențiale precum spitalele și școlile.
Inegalitatea de șanse se manifestă și în ceea ce privește munca femeilor
În ciuda reducerii generale a orelor lucrate, volumul muncii casnice neremunerate, predominant asociat femeilor, rămâne ridicat. La nivel global, femeile obțin doar o treime din veniturile salariale totale, fără nicio regiune care să fi atins un echilibru între sexe în termeni de venit. Cele mai mari discrepanțe sunt înregistrate în Asia de Sud, Orientul Mijlociu și anumite părți din Africa, unde veniturile femeilor sunt sub 25% din total.
Inegalitatea economică contribuie și la diferențele de responsabilitate pentru schimbările climatice
Amprenta de carbon a celor mai bogați 10% din SUA este semnificativ mai mare decât a unui grup echivalent din Nigeria, de exemplu. Această discrepanță, în termeni de emisie de carbon, este de aproximativ 75 de ori mai mare pentru persoanele din cel mai bogat 1% la nivel global comparativ cu cei din jumătatea inferioară a populației.
Sistemul financiar internațional este structurat în așa fel încât să privilegieze economiile bogate
Încă din anii 1960, economiștii au observat „privilegiul exorbitant” al Statelor Unite. Acestea pot împrumuta bani ieftin și pot investi în active profitabile. Alte economii avansate, precum Europa și Japonia, beneficiază acum de un aranjament similar.
Cele mai bogate 20% dintre țări obțin randamente pozitive pe pozițiile lor externe. În schimb, 80% din țările lumii sunt debitoare nete, suportând costuri semnificative.
Pentru România și alte țări din Europa, acest context economic exacerbează inegalitățile existente. Deși România face parte din Uniunea Europeană, disparitățile de venit și avere rămân evidente, fiind accentuate de criza economică din anul 2008.
Raportul sugerează că economia globală actuală preservă și accentuează aceste inegalități, similar unor vechi structuri coloniale.
Aşadar, fără reforme fundamentale în sistemul fiscal global și în guvernanța financiară internațională, disparitățile economice se vor adânci.
Acumularea de avere în mâinile unei elite restrânse – cei 60.000 care, cum arată raportul, ar încăpea într-un stadion – va continua să crească.
Acest model economic nu doar că restricționează accesul la resurse esențiale pentru marea majoritate a oamenilor, ci și accentuează impactul schimbărilor climatice și inegalitatea de gen.
Articolul Există un dezechilibru alarmant în distribuția averii la nivel global, pentru persoane fizice apare prima dată în Jurnalul National.
