Cum își achită statul datoriile publice?

Cum plătește statul datoriile publice. Într-un context economic dominat de scumpiri și dezechilibre bugetare, economistul Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, atrage atenția asupra unui fenomen puțin discutat, dar extrem de prezent: represiunea financiară. Din explicaţiile acestuia, statul român folosește inflația ca instrument de echilibrare a bugetului, în timp ce cetățenii suportă costurile ascunse.

Astfel, „Mă rog, nu prea s-a vorbit în România, dar se întâmplă. Mă refer la represiunea financiară”, a spus Codîrlașu în cadrul conferinței „Viitorul sistemului financiar în noul context național și global – Riscuri, Oportunități și Ancore”.

Care sunt etapele  prin care statul plăteşte

Economistul explică faptul că represiunea financiară presupune folosirea inflației pentru reducerea dezechilibrelor economice:

„Represiunea financiară înseamnă utilizarea inflației de către guvern pentru a reduce dezechilibrele din economie.”

Când statul cheltuie mai mult decât încasează, diferența este acoperită prin împrumuturi și prin crearea de bani noi. Astfel, un deficit de 9,3% din PIB echivalează practic cu bani suplimentari injectați în economie, care provoacă presiune inflaționistă.

„Prin inflație, omul nu simte când i se iau banii”, subliniază Codîrlașu, arătând că acest mecanism permite guvernelor să reducă datoria publică fără măsuri directe, dar pe seama populației.

Dobânzi mai mici decât inflația: pierdere pentru economisitori

Un alt efect al acestei politici este dobânda reală negativă. „Avem inflație de 10% și dobânzi de sub 7%. Asta înseamnă iluzie monetară. Cei care bagă bani acolo primesc o dobândă, dar dobânda aia nu acoperă pierderea de putere de cumpărare luată prin inflație.”

Deși depozitele bancare și titlurile de stat oferă câștiguri nominale, acestea devin pierderi reale atunci când inflația este luată în calcul.

Cum se protejează investitorii

Economistul arată că persoanele cu educație financiară apelează la alte forme de protecție:

„Equity asigură o protecție la inflație. Real Estate asigură o protecție la inflație. Aurul asigură o protecție la inflație. Și mai nou, Bitcoin asigură o protecție la inflație.”

În schimb, investitorii mici sunt afectați direct: economiile lor contribuie la reducerea deficitului statului, fără beneficii reale.

Statul atrage capitalul privat și limitează finanțarea economiei

Codîrlașu avertizează că statul absoarbe o mare parte din resursele interne, prin intermediul fondurilor de pensii și al sistemului bancar:

„Dacă ne uităm la fondurile de pensii, peste 65% din portofoliile lor sunt în titluri de stat. Sistemul bancar are, de asemenea, câteva 25-27% din bilanț în titluri de stat.”

Astfel, o mare parte din capitalul disponibil nu mai ajunge în economia reală, ci este folosit pentru finanțarea datoriei publice.

România își echilibrează bugetul prin inflație, nu prin reforme

„Inflația o vedem pe finalul anului, undeva între șase și șapte. De ce? Pentru că vedem încă majorări de taxe… TVA-ul probabil va crește la începutul anului viitor”, a precizat economistul, adăugând că statul preferă ajustările inflaționiste în locul reformelor structurale.

Pe termen scurt, guvernul își reduce datoria reală, însă populația plătește costul — mai ales categoriile vulnerabile.

Soluția: titluri de stat protejate de inflație

Codîrlașu propune ca statul să emită TIPS – titluri de stat indexate la inflație, care ar descuraja abuzul acestui mecanism:

• • Valoarea titlurilor se ajustează cu rata inflației;

     

• • Dacă statul generează inflație, trebuie să o plătească deținătorilor de titluri;

     

• • Se elimină „taxa invizibilă” asupra populației.

     

„Dacă faci inflație, o plătești!” – acesta este principiul de responsabilitate fiscală pe care economistul îl propune pentru a readuce echilibrul între stat și contribuabili.